vineri, 20 mai 2011

Scrisoare de la Fat-Frumos catre Sanziana

Obosit dupa atata drum, Proumbelul Voiajor se apropie de fereastra Sanzienei, unde ii lasa papirusul trimis de Fat-Frumos. Cu inima in gat, Sanziana incepuse sa citeasca:
"Draga mea Sanziana, am primit cuvintele tale de ceara. Inca nu s-au topit cu totul dar nici nu au ramas pe varful ierbii din care s-au scurs. Da-mi voie sa fug. Am nevoie sa ratacesc cateva zile, in afara Imparatiei. Unde nu vreau sa stiu de tine, unde nu vreau sa aud nici un grai. Ma gandesc Sanziano daca tu imi esti aleasa de multe ori, daca funia ta nu ma strange prea tare. Ma regasesc uneori stins ca o flacara a lumanarilor, ca un licurici fara aripi, atunci cand glasul tau incepe sa graiasca spre mine.
De ce poti fi atat de amara Sanziano? De ce nu mai ai rabdare, cum ai avut pana azi? Sa stii tu ca intr-un concurs "Mister Fat-Frumos" nu castiga nici unul. Toti suntem o apa si un pamant. Pentru ca viata noastra e simpla. Noi nu credem in macii de care esti tu obsedata, noi nu rupem trandafirii ca sa va indulcim voua traiul. Au si ei dreptul la traiul lor. De ce sa moara sub nasul vostru? Spune-mi sa fie oare just? M-am dat de trei ori peste cap, cum a facut varul meu Greuceanu. Si nu am reusit sa gasesc nici Luna, nici Soarele. Tot el a facut-o. Asta mi-s eu. Cand intelegi, tu faptura din basm, ca altul nu pot fi? Nu vreau sa fiu....
Imi place sa adulmec bucatele create de mainile tale ferecate, imi place sa simt muzica inimii tale, imi plac pletele tale, ochii tai dulci cand surad. Mi te ador uneori Sanziano. Cand nu te speli cu lamai.
In imparatie, miroase a maces, a lamai. Stau inca departe. Nu stiu cand revin. Daca vreau sa revin....Tu stii? Nu mi-e dor. Nici de macii tai idioti, nici de sufletul ala mult prea deschis al tau, nici de graiul tau Imparatesc. Sunt un hoinar. Ratacesc. Nu vin spre tine Sanziano. Ma indepartez. Sunt tot la fel...cu mainile in buzunar. Si fluier. Ador sa fluier libertatea din tamplele mele. E liniste. Nu te mai aud. Nu-ti mai gasesc nemultumirile. Atat de bine e! Pe curand!?"
 
Ramase sanziana cu sufletul spanzurat de vantul care-si desfacuse aripile sa sufle.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu